21 februarie 2012
Dorul
Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am vrut să-i rup.
credeam că-s muguri-
şi-au să înflorească.
Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
dar n-am voit să te despoi -
credeam c-o să-nflorească.
Azi toate astea-mi trec
pe dinainte şi zâmbesc.
Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.
Lucian Blaga, Ghimpii, “Poemele luminii”, 1919
Mi-a murit subit amorul,
Nu-s lacrimi pentru ochii mei.
A sburat precum cocorul,
Rămăsei eu şi dorul.
Pot să împrumut, Doamne
O lacrimă din ochii tăi?
O, ce fată minunată
La apus pe cer s-arată!
Nu, e luna cea pătată,
Îş plînge şi ea odorul.
Pot să împrumut, măiastro
O lacrimă din ochii tăi?
Like this:
Be the first to like this post.
februarie 21st, 2012 at 18:07
Vino Dragule si iti voi da
picatura de Lumina din Iubirea mea
astfel zise Dumnezeu
si ma transforma in Zeu;
si mi trimise puteri de la Geti
si de la Daci poeti
de la spirite cu parul lung pe spate
si pletit in 7 coade…
si imi dadu tot Cerul si Pamintul
iar eu am inceput sa zbor ca GINDUL
si am adus si dacii mine
ca sa fim multi, iar tu cu mine…
iar eu o sa ti dau buze si iubire
ca sa poti fi tu SI PLIN DE DECENEU IN FIRE…
Erai copil ? spui tu sau Lucianul…
care din doi este poetul… si poarta corolianul…
te sarut ionica…
aura
februarie 21st, 2012 at 21:23
“de la spirite cu parul lung pe spate si pletit in 7 coade…” – asta place mult!
Mai este cineva care crede că sînt copil, sau credea…
Cu bine!
februarie 22nd, 2012 at 16:49
Vino Dragule si iti voi da
picatura de Lumina din Iubirea mea!
astfel zise Dumnezeu
si ma transforma in Zeu;
si mi trimise puteri de la Geti
si de la Daci poeti;
de la spirite cu parul lung pe spate
si pletit in 7 coade…
si imi dadu tot Cerul si Pamintul,
si-am inceput sa zbor ca GINDUL,
iara venind, am adus dacii cu mine,
ca sa fim multi… iar IO cu tine…
eu o sa ti dau si buze si iubire
ca sa poti fi tu PLIN DE DECENEU IN FIRE…
Erai copil ? spui tu sau Lucianul…
care din doi este poetul… si poarta corolianul…
te sarut ionica…
pui de corcodica…
nu vrei tu sa schimbi varianta necorectata cu cea corectata?? te rog dragule… mi ar face bine… cu toate ca cea necorectata este originala si pura, chiar daca cu erori… vezi tu blogul tau este inspirativ… dar poate ca sint bune si amindoua sici sa vazã lumea ca este creatie pe tãrimurile tale…
februarie 22nd, 2012 at 17:58
Cred că o să lăs aşa. Da! Pe ţărmurile sau pe tărîmurile mele!?
“cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plânga şi n-au putut.” Lucian Blaga
februarie 22nd, 2012 at 20:26
tu insuti ai spus ca esti.
copil
februarie 22nd, 2012 at 20:41
Aşa este. Dar şi tu crezi asta!? De dor ce simţi? Sau dacă nu simţi, ce gindeşti!?
februarie 24th, 2012 at 14:26
DRAGA ionica era vorba de TÃRÂMURILE TALE de creatie… nu este blogul tau??? aici nu este teritoriul tau..???
fa poezie ionica si vei ramine vesnic tinar…